Într-o noapte de iarnă, soția mea, Ilinca, a ajuns de urgență la spital, iar eu am rămas singur cu disperarea și frica. Povestesc cum credința și rugăciunea m-au ținut pe linia de plutire, în timp ce familia noastră era pe punctul de a se destrăma. Întreb dacă, în momentele de cumpănă, nu cumva credința este singurul fir de care ne mai putem agăța.