Sunt Mariana, o mamă din Suceava, iar viața mea s-a schimbat radical acum cinci ani, când fiica mea, Irina, a dispărut fără urmă după ce a plecat cu noul ei iubit. De atunci, am trăit fiecare zi între speranță și disperare, luptând cu indiferența autorităților și cu suspiciunile care m-au înconjurat. Povestea mea este despre durere, neputință, dar și despre forța de a nu renunța niciodată la adevăr.
Într-o seară de iarnă, băiețelul meu de trei ani a deschis ușa poliției, schimbând pentru totdeauna cursul vieții noastre. Am trăit ani de zile sub teroarea unui soț abuziv, iar curajul copilului meu ne-a salvat. Povestesc cu sufletul deschis despre frică, rușine, dar și despre speranța care poate renaște chiar și din cele mai întunecate colțuri ale vieții.
Sunt Valentina și, într-o zi de primăvară, am aflat că fiul meu, Rareș, a fost obraznic cu învățătoarea. Am decis să iau o măsură neobișnuită, implicând poliția locală pentru a-l învăța ce înseamnă respectul. Povestea noastră a stârnit controverse și m-a făcut să mă întreb dacă am procedat corect ca mamă.
