După ce tata s-a stins, am luat hotărârea de a o da afară din casă pe partenera lui de cincisprezece ani. Familia mea m-a condamnat, dar am simțit că nu pot face altfel, purtând cu mine vechi răni și resentimente. Povestesc despre durerea, conflictele și motivele adânci care m-au împins spre această alegere, întrebându-mă dacă cineva poate judeca inima celui care rămâne când totul se prăbușește.