După divorț, m-am întors cu fiica mea de șase ani în apartamentul mamei mele, doar ca să descopăr că nu mai e loc nici pentru noi, nici pentru viitorul nostru, din cauza obsesiei ei de a păstra totul. Încerc să găsesc un echilibru între nevoile copilului meu și încăpățânarea mamei, dar fiecare zi e o luptă între generații, amintiri și spațiul sufocant al casei. Mă întreb dacă dragostea poate supraviețui când trecutul nu ne lasă să respirăm.