Afară, o tânără îl aștepta… Cât de greșit am fost! În visele, dorințele și credințele mele. Noi, femeile, suntem dependente de asta. Când am rămas însărcinată, întreaga mea lume s-a prăbușit. Dar nu aveam nimic să-mi reproșez. Fiecare își alege propriul drum: am născut fără soț, iar fostul meu și-a găsit pe altcineva. Nici el, nici
Am crezut întotdeauna că, atâta timp cât voi putea, îmi voi sprijini copiii, iar în schimb, ei vor fi acolo pentru mine la bătrânețe. Este sfâșietor să realizez cât de greșit m-am înșelat în privința propriei mele familii. Când nepoții mei erau mici, era mereu, „Mamă, avem nevoie de tine.” Acum că au crescut, pare că mi-am pierdut locul în viețile lor. Mă caută doar în perioada sărbătorilor.
Unde dispar ele tot anul? Știi de ce se întâmplă asta? Pentru că atât mama mea, cât și soacra mea vor să o ducă pe fiica mea la mare.
Ar fi trebuit să fiu recunoscător pentru casa pe care mama mea a obținut-o pentru mine, dar acțiunile ei au distrus legăturile noastre de familie. Am decis să renunț la casă, dar acum viața mea este în haos.**
Am o fiică de 9 ani, Aurora, din prima mea căsătorie, și un fiu mic, Ștefan, cu actualul meu soț. Pe măsură ce Ștefan crește într-o casă plină de rude din partea soțului meu, o tradiție tulburătoare persistă: „În casa noastră, Ștefan primește tot ce e mai bun.”
Elena și Andrei s-au căsătorit impulsiv, mânați de tinerețea și pasiunea intensă. La doar trei luni de la începutul relației lor fulgerătoare, Andrei o numea pe Elena soția sa. Dar când fiii săi, Petru și Ștefan, au aflat despre noua lor aranjare locativă, liniștea a devenit un lucru din trecut.
După 14 ani de căsnicie, Ștefan și cu mine am divorțat. Am citit că majoritatea relațiilor se destramă în primele trei ani, conform experților. După aceea, șansele de divorț scad treptat cu fiecare an care trece. Cred că am avut doar noroc. Este o poveste comună, tristă dar banală. El și-a găsit o femeie mai tânără. Ștefan m-a întrebat
Fiul meu, Andrei, s-a căsătorit cu Nora, o femeie deșteaptă care l-a cucerit rapid. Acum, ea îl influențează împotriva mea, susținând că nu îmi doresc fericirea lui și că mă gândesc doar la mine. Problema? Am refuzat să facem schimb de case. Fiind văduvă și având un singur copil, am crezut că l-am crescut într-o familie iubitoare și completă.
Când m-am mutat cu sora mea Andreea, speram să primesc sprijinul ei într-o perioadă dificilă. În schimb, m-am trezit în rolul de bonă cu normă întreagă pentru copiii ei. Trădarea din partea cuiva atât de apropiat a lăsat o rană adâncă. Poate fi reconstruită încrederea după o asemenea decepție?
Trebuia să fie o zi obișnuită. Așteptam cu nerăbdare să mă întorc acasă la o ceașcă caldă de ceai și puțină liniște. Dar când am deschis ușa, am fost întâmpinată de o casă plină de viață… nu de felul pe care mi-l doream. Fiul meu, Andrei, și soția lui, Ioana, s-au mutat la mine acum șase luni după ce și-au pierdut apartamentul. Inițial, am fost fericită să-i ajut, dar
După șapte ani care păreau o viață perfectă, l-am descoperit pe soțul meu cu cea mai bună prietenă. Această trădare mi-a distrus încrederea în cei mai apropiați de mine, lăsându-mă să mă confrunt cu o tristețe profundă și un sentiment de pierdere.
Mama mea insistă să rămân însărcinată cât mai curând posibil. Ne certăm constant pentru că viziunile noastre despre fericire și viața de familie sunt drastic diferite.
